Viata in Native America -> part 2 San Diego California

[HoneyBunny]

"Native America" este motto-ul statului Oklahoma, se pare, l-am vazut pe toate numerele de inmatriculare ale masinilor

Azi este 17 iulie 2005, suntem in Statele Unite de cinci zile. Cinci zile in care am experimentat o mare varietate de sentimente, bucurie, extaz, suparare. Sper ca in timp lucrurile se vor mai linisti si ne vom intra in normal

Luni pe 11 iulie ne-am trezit optimisti si foarte emotionati, cu ganduri marete, urma sa fie ultima zi pe care o petreceam in Romania. Ziua a fost o nebunie, aveam de eliberat apartamentul in care locuiam, trebuia sa ducem mobila de acolo la parinti, aveam de facut bagajele, cumparaturi pe ultima suta de metri si mai aveam noi multe in plan, vizitat Brasovul pentru ultima oara, sa ne intalnim cu cativa prieteni inainte de plecare insa timpul a fost foarte foarte scurt si a trebuit sa ne concentram asupra lucrurilor vitale.
Seara ne-am intalnit cu proprietarul apartamentului si i-am predat cheile. Aproape ca nu imi venea sa cred, apartamentul in care am locuit timp de patru ani si in care am trait atatea emotii si bucurii trebuia lasat in urma. Ne-am luat “La Revedere” de la el si de la proprietar si am plecat.
Drumul spre Bucuresti nu a fost lipsit de peripetii, ploua torential, iar mai jos de Nistoresti, apa curgea suvoaie pe strada de pe peretii muntilor, adusese bolovani si namol abia se putea trece cu masina. A trebuit sa urmarim cateva tiruri si sa mergem pe urmele lor altfel nu era chip de trecut pe acolo, ne-a luat apa la un moment dat , a mutat masina pe drum, am avut insa noroc ca tata e un sofer bun si a reusit sa ne scoata de acolo, am crezut atunci pentru un moment ca nu o sa mai vedem America. La Ploiesti insa lucrurile s-au imbunatatit si am ajuns cu bine la aeroport. Pe aeroport emotii mari, lacrimi, despartirea de parinti si frati a fost tare grea dar pana la urma a trebuit sa plecam. Am trecut de control fara nici o problema. Am fost si am impachetat unul din bagaje care era mai fragil, restul le-am lasat asa, pareau foarte rezistente, mare greseala au ajuns zgariate si julite de vai de capul lor. Am facut check in si dupa aceea am mers in sala de asteptare. Am reusit sa platim 200 de mii de lei pe o sticla de suc si o punga de chipsuri, asa ca aviz amatorilor veniti cu sucul si sandwichurile voastre pe aeroport, in Romania cel putin.
A inceput imbarcarea si am plecat. Am zburat cu Air France catre Paris. Am primit micul dejun, foarte bun si am reusit sa ajungem la timp pe CDG. Ne-a fost un pic teama pentru ca aveam doar o ora la dispozitie si trebuia sa ajungem de la un terminal la altul si sa ne imbarcam pe transatlantic, insa teama a fost nefondata aeroportul este foarte bine organizat si am ajuns repede la poarta de imbarcare. Apropo de bagaje, asta a fost un subiect care m-a interesat foarte tare, imi facusem tot felul de probleme pentru ca una din valize era cu vreo 3 centimetri mai mare decat era permis, iar al doilea motiv a fost ca impreuna cele doua valize pe care le-am avut de persoana depaseau 273 de centimetri cum am citit pe forum, insa nu ne-a masurat nimeni nicaieri bagajele doar le-au cantarit. In ceea ce o priveste bagajele de mana acele nici nu ni le-au cantarit si nici nu ni le-au masurat, totul e sa il faci sa para usor, cum am facut eu cu ghiozdanul meu desi avea peste 10 kilograme si abea il duceam si pe el.
Un alt lucru care nu imi era clar a fost check-in-ul la Bucuresti, citisem ca trebuie facut check-in la bagaje pana la destinatia finala, iar la persoane pana la prima oprire in state. Insa doamna de la ghiseu ne-a facut check-in si la bagaje si la persoane doar pana la Cincinnatti contrar cerintelor noastre.
Sa revenim insa , la CDG avionul insa a fost intarziat, tot anuntau ca au probleme tehnice in final intarzierea a durat mai mult de o ora dar am reusit sa plecam
Calatoria catre US a fost lina, insa spre dezamagirea mea a fost foarte inorat si nu am reusit sa vad mare lucru. Mancarea a fost destul de buna, in special deserul am avut tv cu o gramada de filme,jocuri,muzica dar mai ales cu harta, pe care am urmarit-o intens pe tot traseul
Am ajuns la Cinncinatti cu o intarziere de 40 de minute, care la inceput nu ni s-a parut mult intrucat aveam 3 ore si ceva de petrecut in aeroport insa in final s-a dovedit o mare problema. Zborul nostru a ajuns in acelasi timp cu al unui alt transaltlantic iar coada de la immigrari era imensa. In prima sala era un tip care trimitea lumea la respectivele ghisee dupa caz. Impartise sala in doua cu niste gardulete, US-Citizens si Non-US. Stiam de pe forum ca pentru immigrantii noi veniti ar trebuii sa fie un ghiseu separat asa ca am mers si l-am intrebat dar tipul a dat din umeri si ne-a trimis la coada de Non-US. In fata noastra o mare de oameni , vest europeni veniti in vacanta. Prima data ne-am zis ca o sa treaca repede, intrucat nu le trebuia viza si de obicei pe la alte aeropoarte sau vami acestia trec ca prin branza. Dar ti-ai gasit 90% dintre ei nu vorbeau engleza, si nu pricepeau cum trebuie sa completeze formularul de intrare in tara, li s-a explicat de vreo 20 de ori ca la adresa e nevoie de o adresa efectiva si nu de numele unui hotel, ti-ai gasit sa inteleaga si astfel in loc sa mearga repede cu fiecare care ajungea la ghiseu era aceeasi problema si dura enorm, dupa vreo ora de stat la coada ne-am pierdut speranta ca o sa mai prindem avionul de legatura.
Cei din aeroport au adus doi voluntari intr-un final sa verifice formularele celor de la rand, a ajuns doamna aceea si la noi si ne-a cerut formularul I-94, noi am argumentat ca nu ne trebuie pentru ca avem viza de immigrant. S-a uitat pe pasaport si a zis ca nu stie ce fel de viza e asta si cum se procedeaza si ca trebuie sa completam formularul. Incepusem sa ne impacientam, doua persoane din personalul de pe aeroport au dat din umeri ca nu stiu ce e cu viza noastra.
Intr-un final cei de la aeroport au inceput sa ii scoata din randul de Non-US pe cei cu avioane de legatura si sa ii mute la randul de US ca sa mearga mai repede. Astfel ne-a scos si pe noi insa cand s-a uitat la bilet a zis ca este prea tarziu si ca cel mai probabil nu o sa mai prindem avionul si ne-a dus in fata , insa era intradevar prea tarziu. Am ajuns in sfarsit la ghiseu. Avand deja precedentul cu ceilalti doi ofiteri i-am spus tipului de acolo intr-o suflare ce fel de viza avem si ca am completat I-94 desi suntem fermi convinsi ca nu ne trebuie. A zambit a verificat vizele a pus actele intr-un teanc si a zis ca nu el se ocupa de ele ci biroul din spate, si ca sa mergem sa ne luam bagajele si sa ne intoarcem la biroul acela ca o sa duca el actele acolo. Zis si facut, cand ne-am intors in sala de asteptare mai erau doua familii. Amandoua din Africa. Statusera la rand chiar in fata noastra. Aici am avut o mica problema incat copii se inghionteau in noi, miroseau toti de vai de capul lor, erau tare tare murdari, iar fetita mai mica si cu baiatul mai mic tot trageau de garduletzul ala de despartire si cand se dadeau in spate ma mai loveau o data cu bagajele. Lucru care nu ma deranja foarte tare, insa aveam de gat gentuta cu bani si incepuse sa imi fie teama. Au intrat in biroul acela si nu stiu exact ce discutie au avut insa tatal iesise aproape cu lacrimi in ochi iar ofiterul striga in urma lui ca Etiopia e “that way” si a spus familiei ca trebuie sa ceara azil si au plecat catre alt birou. In momentul acela imi trecuse toata supararea. Noi avem impresia ca Romania e o tara saraca insa cred ca nu avem idee ce este adevarata saracie. M-a cuprins un sentimet de mila fata de ei si ma simteam privilegiata.
In sfarsit ne-a venit si noua randul, am intrat acolo, ofiterul incepuse sa gesticuleze si sa ne explice foarte rar ce trebuie sa facem “ You have to sign (miscare din incheietura) heeeeeeeeerrreeee “. Dupa care a ridicat capul si a vazut ca zambeam amandoi si ne-a intrebat daca vorbim engleza si i-am zis ca da si s-a inveselit si totul a decurs foarte bine de atunci, i-am spus chiar ca am pierdut avionul si a zis sa fim linistiti ca cei de la Delta se vor ocupa de noi. Ne-a intrebat dupa aceea cum am venit aici (???!?!?!) i-am explicat cu loteria vizelor si a zis “ Yes,yes good good “ , dupa aceea s-a uitat pe coperta pasaportului si a exclamat aproape cu bucurie “ Romania! Great “ (??!?!?!). Nu stiu daca avea idee unde era Romania sau de ce era asa bucuros dar... . Ne-a spus apoi ca trebuie sa mergem cat de curand la SSA si sa aplicam pentru SSN si si-a luat La Revedere de la noi. Ne-a oprit apoi o tanti care cred ca era de la Agricultura si ne intreaba “So you are moving here? Great, Welcome” s-a uitat la formularul albastru de vama si ni l-a dat inapoi. Apoi a trebuit sa trecem pe la un alt birou. Aici cred ca era vama propriu-zisa.
O sa faca o mica paranteza sa explic cum a fost cu banii, citisem pe forum ca poti sa aduci un pic sub 10 mii de persoana fara sa ii declari si drept urmare asa am si facut, insa in avion cand ne-a dat formularele de vama ne-a dat unul singur pentru ca familiile trebuie sa completeze doar unul. Si acolo la intrebarea cu banii era “I (We)” si atunci am bifat formularul cu Da pentru ca nu aveam ce sa facem. Credeam ca va fi o problema insa totul a fost foarte lejer. Cand am ajuns la vama ne-au trimis la un ghiseu separat sa completam un formular de declaratie, am intrebat daca trebuie sa platim taxe sau impozit si a zis ca NU!, ca din partea lui putem sa aducem si un milion de dolari Cat am completat formularul respectiv tipul a fost foarte dragut ne-a intrebat de ce am venit asa tarziu in state ca avem viza din februarie, ne-a intrebat ce servici am avut in Ro, daca avem prieteni in US..... Am terminat in doua minute cu actele si am plecat, mi-a parut rau atunci ca nu am adus toti banii cu noi, nu ar fi fost nici o problema.
Am uitat sa scriu am reusit sa ne recuperam toate bagajele, si ce e cel mai important aveau toate rotiile, in rest aratau tare rau saracele, dar bine ca erau
Dupa ce am trecut de toate astea am inceput sa ne facem probleme pentru avion ne-am dus intai cu bagajele inapoi la biroul de check-in si i-am aratat doamnei biletele. Ne-a spus ca avionul tocmai decoleaza dar ca urmatorul pleaca peste patru ore si sa mergem repede sus si sa ne luam bilete si sa lasam bagajele ca se ocupa ea de ele. Zis si facut. A trebuit insa pe drum sa mai trecem prin controlul personal al nostru si al bagajelor de mana. Aici ne-au pus sa ne descaltam pe amandoi iar pe sotul meu l-au luat deoparte la un control amanuntit pentru ca tot bipaia masinaria. Pana la urma sa dovedit ca era de la cataramele de pe pantaloni
Am mers sus la Delta, eram un pic cam speriati ca trebuie sa platim pentru noile bilete, dar nu a fost asa, din contra ne-au dat si cate doua tichete de masa de cate 7$ sa papam in aeroport cele patru ore. Ne-am linistit si am plecat spre sala de asteptare. Am fost foarte placut impresionata de aeroport, atmosfera era foarte relaxata si toata lumea era foarte dragutza. De la un automat am reusit sa cumparam o cartela si sa spunem ca intarziem, mobilul avea semnal foarte slab si nu se putea vorbi de pe el.
Am reusit intr-un final sa plecam spre Dallas. Era deja noapte cand am ajuns, de pe geamul avionul se vedea insa o intindere imensa de lumina, arata superb. Peste noapte am ramas acolo, era prea tarziu sa mergem in Oklahoma City, asa ca am ramas la un hotel , prietenul nostru se gandise la chestia asta si a facut rezervari. In hotel a fost super, am stat la etajul 8 iar pe geam se vedea o panorama superba a down-townului.
M-am simtit un pic intimidata cand am oprit masina in fata uriasului de sticla, si mai ale cand a venit valetul sa o ia si sa o duca in parcare . Ma gandeam cum intru eu in blugi trei sferturi si adidasi in hotelul asta. Dar pana la urma a fost ok , toata lumea era relaxata si in pantaloni scurti si tricou Parca eram la un hotel la mare. Imi mergea in sfarsit si telefonul mobil si am putut suna acasa.
A doua zi am vizitat Dallas si Ft.Worth, a fost impresionant ( o sa postez poze in curand ), dupa care am plecat spre Oklahoma City.
Apropo , o recomandare pentru cei care stau in Dallas, poate stiu deja, inainte sa iesim din oras ne-am oprit la un resturant “ Mongolian Barbecue”, un loc foarte interesant. Aveau cateva mese, pe una era carne de toate felurile cruda, pe alta legume, pe alta condimente si sosuri, si trebuia sa iti iei o farfurie sa iti alegi tu de acolo ce voiai si apoi ei iti prajeau tot amestecul pe o piatra mare. Locul era super insa in necunostinta de cauza am ales un sos iute iute si nu am prea putut manca ce am pus in farfurie

Oklahoma City e ok, este un oras intins si foarte orizontal. Casele au un nivel maxim doua, nu exista trotuare, si toate sunt imprastiate si departe una de alta, daca nu ai masina nu ai cum sa ajungi nicaieri, nici cu cel mai mare efort de mers pe jos nu poti pentru ca e periculos sa mergi pe strada intrucat masinile vin cu viteza mare iar pe iarba oamenilor nu poti sa calci. Va trebui sa stam in casa o vreme dar este bine ca am reusit sa ne tragem cablu de retea in camera si avem in sfarsit internet .
Joi am fost la SSA,care spre surprinderea mea se afla intr-un Mall, precum ni s-a spus de la aeroport, insa ofiterul de acolo a spus ca nu mai trebuie sa aplicam si sa stam acasa si sa asteptam timp de 3 saptamani si daca nu vine sa ne intoarcem
In prima zi am fost la Walmart sa ne cumparam o saltea gomflabila pe care sa putem dormi, e comoda si a fost destul de ieftina dar mi se pare ca se cam dezumfla. Ieri ne-am cumparat o cartela de mobil prepayed ca sa avem ce numar de telefon sa punem pe CV-uri si am cautat un birou si un scaun pe care sa ne punem calcul, dar erau un pic cam scumpe, vom mai incerca azi.
Am incercat sa ne deschidem un cont la banca insa nu am putut, avem nevoie ori de SSN ori de doua acte de identitate americane.. asa ca vom mai astepta.
Cam atat pentru acum, voi reveni cand se intampla ceva nou .

[Virag]

OK, Oklahoma ! Welcome to Southern US !

Sugestie: du-te cu buletinul romanesc (de fapt cartea de identitate) si cu pasaportul, la noi a functionat chestia asta. E drept, aveam si SSN, dar am inteles ca merge si fara asta. Adica sa mergeti amandoi, un joint account e OK din nou

[Shrek]

Bun sosit, americanilor!
Si integrare usoara!

Ce nu va convine din ce ati cumparat, pur si simplu le duceti inapoi la magazin si fie vi se dau banii, fie va luati alt item. Mai ales ca aveti probleme cu salteaua, daca se dezumfla. Si daca nu ar fi probleme, spui doar "I'm not satisfied with it". Si gata!

Hai, ca va asteptam cu noi vesti si cu poze.

Simina

[Duduka]

Bun venit, Honey Bunny si felictari pentru nararea amanuntita si plina de culoare. Cred ca impulsul de a pune pe hartie primele impresii este laudabil si cred este foarte bine sa te lasi prada lui si sa scrii cat poti fiindca, dupa ce entuziastmul scade, nici dorinta de a impartasii altora din viata cea noua nu mai da roade. Imi amintesc cum scriam in primele saptamani scrisori dupa scrisori acasa si cum cei dragi le savurau pana la ultimul punct. Dupa vreo jumatate de an telefoanele au trecut la putere si toate povestile sau impresiile s-au pierdut prin transmitere orala.
Am observat si pe forum fenomenul- foarte multi scriu in primele zile pentru ca, dupa o vreme sa devina simpli specatatori si sa nu le mai arda de scris. Eu iti doresc sa continui in acelasi ritm, pentru cei care citesc si pentru tine, ca sa-ti amintesti in timp cum a fost...

[Sidonia]

Welcome Luiza,

Ma bucur ca sunteti si voi aici in sfarsit dupa lupte seculare.
La Bank of America a mers deschis acount fara SSN,doar cu pasaport si un alt ID chiar si romanesc.

Ca bine zice Simina cu returnatul produselor la magazine.
Prima oara cand am returnat ceva imi pregatisem o intreaga pledoarie despre motivele care m-au determinat sa returnez produsul .
Cand colo discutia a fost ca vreau sa returnez asta, iar vanzatorul a spus OK si mi-a dat banii inapoi.

Asa ca vezi ce faci cu salteaua ...profita macar acum cand ai timp s-o folosesti intens

[mgorgan]

Welcome to US, se pare ca noi suntem cam pe aceasi ruta, viza luata in Februarie, venit in state in iulie frumos , Eu mi-am facut Debit Card din prima saptamana fara SSN doar cu Pasaportul SunTrustBank, si mi-am depozitat milioanele de dolari (asi vrea eu) acolo, mi-au dat si 6 cecuri cica, ma tot uit pe ele dar inca nu imi dau seama cum se folosesc, adevarul este ca nici nu prea stric banii momentan. Este adevarat ca nu prea poti face mare lucru fara SSN si cred ca este cam peste tot in America la fel, inca o data Bine ati sosit si acomodare usoara, Duduco ai dreptate cu obisnuinta , devine un reflez de zi cu zi.

[HoneyBunny]

Multumesc mult pentru gandurile bune si pentru sfaturi
asa voi face cu banca , daor sa isi faca timp prietenul nostru sa mergem sa incercam la mai multe.
Duduca, voi incerca pe cat posibil sa povestesc amanuntele care mi se pare mie asa colorate, dar probabil ca dupa o vreme vom intra in rutina si se vor pierde sper insa sa ma tina cat mai mult starea asta de "scriitor"

Astazi este Luni 18 iulie, 2005 avem aproape o saptamana de cand am plecat din Ro, inca nu am reusit sa facem pasi prea mari in ceea ce priveste noua noastra viata americana insa am descoperit cateva mici bucurii
Sambata am fost la un cinematograf imens numit I-Max , a fost foarte fain dar am ametit uitandu-ma la el Este un cinema in forma de semisfera, scaunele sunt dispuse pe disc iar ecranul ocupa toata calota, este ceva imens , iar filmele sunt facute special pentru asa ceva, cu mai multe frame-uri pe secunda si rezolutie mai mare.
Am facut cunostinta si cu doua restaurante tipic americane Chili’s si IHOP (International House of Pancakes). La Chili’s ni s-a intamplat o chestie super nostima sotul a cerut bere si i-au cerut act de identitate s-a simtit flatat a zis ca inca mai arata de 21
La IHOP am incercat siropul de artar, foarte bun de altfel... cea ce inteleg mai greu este de ce este mancarea de aici asa dulce... untul contine zahar, painea are zahar.. hm... ciudata treaba Am gasit la supermarket paine pe care scrie “Sugar Free”ceea ce mi s-a parut paradoxal, am crezut ca painea in mod normal nu trebuie sa contina zahar Au insa si lucruri bune, painea cu usturoi e tare buna, sosurile in general sunt foarte bune, dar trebuie sa te feresti de cele picante caci acelea sunt foarte picante.
Am reusit intre timp sa ne cumparam si doua birouri sa avem pe ce pune calculatoarele. Au fost un pic cam scumpe pentru preturile cu care suntem noi obisnuiti insa aici pareau sa fie printre cele mai ieftine, 70$ unul. Le-am si asamblat aseara, ce mi s-a parut fain a fost ca au venit cu toate cele necesare asamblari, suruburi , piulite, cheie , surubelnita. Ne-am adus si reteaua in camera, frumos cu tot ce trebuie cu hub, prelungitoare si am asezat calcurile pe noile birouri asa ca momentan suntem aranjati acum trebuie sa ne apucam de lucru.

Problema noastra cea mai mare pana acum este temperatura, desi am stat mai putin de o jumatate de ora la soare toata ziua sambata am facut insolatie si m-am si ars, s-a lasat rau de tot cu febra si frisoane.. dar a trecut cu tylenol si otet

Aa, sa va povestesc ce prostie am facut , am fost la Comp USA, aveam nevoie de un mouse pad si nu ne-am uitat prea atent la pretul de raft, cat putea sa coste unul si astfel din neatentie am reusit sa platim 17 dolari pe doua mama lui de mouse pad, cand veniti din Ro sa va aduceti mouse paduri. Dar altfel in magazin erau tot felul de chestii superbe, am vazut Machintosuri . Tot de la Comp USA am luat niste bomboane cu menta, guarana si coffeina carbonate.. ar trebuii sa te tina treaz.. sper sa aiba efect ca sa nu ma mai culc asa devreme, poate reusesc sa ma mut si eu pe fusul orar de aici

Un alt lucru fain pe care l-am descoperit sunt veveritele, cum nu sunt nici caini vagabonzi si nici pisici… veveritele traiesc nestingherite… si sunt multe multe… se plimbau ieri pe cablul electric, mi-e teama ca se apropie de sigurante si se curenteaza… prietenul nostru zice ca s-a mai intamplat. Pe langa veverite mai sunt si o gramada de pasarele, canta in fiecare dimineata , e tare frumos

Azi am avut parte de ceva activitatii fizice , prietenul nostru ne-a scos sa tundem iarba si copacii... nu stiu de ce trebuiau tunse exact ... in sfarsit dupa ce le-am chelit a exclamat fericit “That’s more like it” .... hm..... da .... ma rog e “gradina” lui, am pus intre ghilimele pentru ca e doar iarba tunsa la centimetru in toate gradina si singura tufa cu niste flori pe care el il numeste “the bush” ..... Am transpirat bine de tot, si am stat si in soarele ala cumplit pe la ora 13 afara ... faina treaba Dar sa privim partea buna a lucrurilor am capatat “experienta americana” la un fel de munca... asa ca daca nu iese treaba in IT ne reorientam

Aveam in plan azi sa incercam sa mergem la Bank of America asa cum am fost sfatuiti de pe forum insa nu am apucat inca, prietenul nostru a fost ocupat, cred ca vom merge totusi maine.
Nici la DMV nu am fost dar am downloadat manualul pentru soferi si ne-am apucat de invatat.

Am inceput sa supraveghez cu mare interes cutia postala, azi chiar postasul a venit cu un teanc mare de plicuri, speram sa fie ceva si pentru noi (SSN, GC....) dar era doar spam

Cam atat pentru moment

A, am pus si poze, dupa ce m-am chinuit cateva ore sa pun pe picioare galeria personala, instaleaza apache, php, mysql,netpbm,jhead..... prietenul nostru ne-a spus ca cei de la COX blocheaza 80 pentru home useri, asta nu era chiar asa o problema ca am pus pe alt port dar merge de vai de capul lui .. asa ca am lasat-o balta si am pus pozele la yahoo :

http://pg.photos.yahoo.com/ph/intellhappy/my_photos

Enjoy!

[Alex4you]

Apropo despre Native America, o intrebare retorica am: la citzi Native Americans au fost ucisi de la "descoperirea Americii" si pina in zilele noastre de ce nu exista un Holocaust al Indienilor Nativi Americani ?

[Carmen76510]

Originally Posted by HoneyBunny

O sa faca o mica paranteza sa explic cum a fost cu banii, citisem pe forum ca poti sa aduci un pic sub 10 mii de persoana fara sa ii declari si drept urmare asa am si facut, insa in avion cand ne-a dat formularele de vama ne-a dat unul singur pentru ca familiile trebuie sa completeze doar unul. Si acolo la intrebarea cu banii era “I (We)” si atunci am bifat formularul cu Da pentru ca nu aveam ce sa facem. Credeam ca va fi o problema insa totul a fost foarte lejer. Cand am ajuns la vama ne-au trimis la un ghiseu separat sa completam un formular de declaratie, am intrebat daca trebuie sa platim taxe sau impozit si a zis ca NU!, ca din partea lui putem sa aducem si un milion de dolari

Am incercat sa ne deschidem un cont la banca insa nu am putut, avem nevoie ori de SSN ori de doua acte de identitate americane.. asa ca vom mai astepta.
Cam atat pentru acum, voi reveni cand se intampla ceva nou .

Cu formularul verde primit pe avion si noi am fost surprinsi fiindca era unul singur pentru intreaga familie si bineinteles ca depaseam 10.000$ Am bifat "yes" cum ca depasim suma de 10. 000 de familie si desi pe formular scria ca in cazul in care se depaseste suma limita trebuie completat un formular N 4790, parca...pe noi nu ne-a mai pus nimeni sa completam nimic; acum stau si ma intreb daca nu cumva ar trebui sa caut singura formularul si sa-l trimit acum ????

In plus parca si cecurile de calatorie intrau tot in categoria instrumentelor monetare care ar trebui declarate la intrare in US...


La Bank of America mi-au deschis cont fara SSN , cu pasaportul si parca carnetul de conducere romanesc sau buletin...si din cate stiu si la Bank One deschid conturi in aceleasi conditii...

Multa bafta !

[DorinTe]

Originally Posted by Carmen76510

Cu formularul verde primit pe avion si noi am fost surprinsi fiindca era unul singur pentru intreaga familie si bineinteles ca depaseam 10.000$ Am bifat "yes" cum ca depasim suma de 10. 000 de familie si desi pe formular scria ca in cazul in care se depaseste suma limita trebuie completat un formular N 4790, parca...pe noi nu ne-a mai pus nimeni sa completam nimic; acum stau si ma intreb daca nu cumva ar trebui sa caut singura formularul si sa-l trimit acum ????

La fel s-a intamplat si la noi, adica am primit un singur formular. Nestiind daca sa bifez acolo "Yes" sau "No", nu am completat nimic. Am considerat ca intrebarea era ambigua in cazul in care se completeaza formularul pentru o familie, si am decis ca e mai bine sa intreb la aeroport. Cand am ajuns la Atlanta, am mers la un birou unde se imparteau formulare pentru cei care nu le-au primit pe avion sau le-au pierdut. Am intrebat acolo cum sta treaba, adica daca rubrica se refera la 10000 pentru fiecare sau in total pe familie. Raspunsul a fost ceva in genul urmator: "Suma de 10000 este pentru fiecare persoana adulta, si nu pentru familie. Daca aveti sub 20000 trebuie sa bifati NO". Si asa am facut, adica am bifat NO.

DorinTe