Ce sanse am?

[Izadora]

Salutari la toata lumea,

intre timp mi-a sosit si a 2-a scrisoare. Totul e bine. Se apropie foarte repede ziua interviului.
Dar tot nelinistita sunt, deoarece nu gasesc pe nimeni cu aceeasi situatie ca si a mea. Am citit toata ziua forumul, si pe cel vechi, dar nu gasasc, ori imi scapa, de la atata citit.
Toata lumea cine a scris are familie, loc de munca stabil, etc.
Eu sunt necasatorita, n-am lucrat deoarece inca mai studiez(22 ani), nu am apartament nici alte propietati pa numele meu, si ma prezint singura la interviu.
M-am tot gandit ce va vedea consulul la mine: dovezi suficiente cum ca am terminat scoala dupa scoala, si acum invat in Budapesta, cont la banca am, dar facut recent cu bani nu prea multi, ca ar fi saritor in ochi, sa am multi bani in cont asa dintr-una.
Astept un Aos de la un var, care sper ca ajunge aici pana la sfarsitul lunii.
Cam atat ar fi despre mine.
Ce credeti, ce sanse am? Ce pot sa mai fac?
Eu incerc tot ce se poate, si sper ca va fi bine.
Va multumesc, si bafta la toata lumea.

[Alex4you]

Eu zic ca daca itzi vine acel AOS atunci nu ai decit sa stai linistita !
Logic indeplinesti TOATE conditziile, nu ?
Nu am facut noi conditziile !
Daca acolo zice ca tre sa fii major (minim 18 ani), liceul terminat si sa ai bani (sau AOS) atunci TE CALIFICI FARA PROBLEME !
Astia sintem noi majoritarii cu familii cu copii si alte tralalauri dar CONDITZIILE sint clare si le indeplinesti asha ca VINT BUN DIN PUPA !

Un sfat insa, ai grija pe mina cui te dai in state !

[Mihaela G.]

Poate ca in situatia ta, fara acel affidavit, ar fi fost putin mai dificil... nu pentru varsta, ci pentru lipsa fondurilor (nici macar experienta in munca nu e atat de importanta). Dar cum problema AOS-ului pare rezolvata, sunt si eu de aceeasi parere cu Alex, nu va fi o problema sa primesti viza. Problema pe care insa s-ar putea s-o intampeni e aici, adica dupa ce ajungi in state. S-au spus atatea legende despre SUA, incat toti, cata vreme suntem acasa, suntem tentati sa credem ca aici e pamantul fagaduintei. Chiar daca mai apare cate unul care iti spune ca nu-i chiar asa, ridici din umeri si-ti spui in gand : "asta o fi vreun ratat, cui ii pasa ce spune el?"... Din pacate insa nu prea e locul in care sa vii cu gandul ca lumea va fi la picioarele tale, si mai ales nu e locul in care sa speri ca vei avea o viata usoara... iar faptul ca trebuie sa treci singura prin greutatile inceputului nu mi se pare deloc incurajator. Nu stiu cine si ce fel de om este varul tau, e foarte frumos din partea lui ca-ti ofera acel affidavit, insa deschide bine ochii inainte s-o apuci intr-o directie, alege locul unde simti ca intuitia iti spune ca-ti va fi mai bine si unde crezi ca vei fi inconjurata de oameni inimosi. Nu vreau sa te speriu nici pe tine, nici pe altii care urmeaza sa ajunga aici, vreau doar sa incerc sa fac putina lumina... Nu e raiul pe pamant, nu e si nici nu poate fi ca acasa, iar daca ar fi sa-l citez pe unul din noii prieteni pe care mi i-am facut aici, ti-as spune:
"Primul an e foarte greu. Al doilea e la fel de greu, dar te amagesti spunandu-ti ca nu mai e la fel de greu, ca doar nu mai esti incepator. Al treilea an e poate si mai dificil pentru ca te-ai saturat sa te simti incepator si-ti cresc pretentiile. In al patrulea an iti spui ca greul face parte din viata. In al cincilea speri la cetatenie.... in rest e la fel de greu. In al saselea, daca ai fost cuminte, chiar o primesti... si simti cum totul o ia de la capat.... e greu oricum, indiferent ce ai face si cat de multi prieteni ai avea... e greu pentru ca nu esti ACASA. "
Acest "greu" e insa la modul general, eu de exemplu am avut un noroc extraordinar... nu vreau sa fac reclama nimanui, dar daca exista cineva pe forum care sa fie chemat aici, la Phila, pot sa-l asigur ca face o greseala uriasa daca refuza.... Pana nu demult, doar am auzit despre acest grup. Acum l-am cunoscut... Daca ar trebui sa aleg inca o data, tot aici as veni, fara nici cea mai mica retinere...

[Biro Stefan]

Sunt de acord cu tine ca este foarte greu acolo si ca trebuie sa lucrezi mult. Aici sunt un inginer, stau la birou lejer si acolo poate o sa dau la lopata.
Dar o singura chestie nu inteleg.
Daca dupa trecerea anilor este tot mai grea, atunci de ce mai stati acolo, de ce nu veniti ACASA ?

Personal de aici am zis, mergem acolo incercam, daca ne place remanem, daca nu cu banii pusi deoparte venim ACASA si continuam treaba.

[Catalin]

Mi se pare corecta intrebarea lui Stefan.Daca este greu ce ii retine in general pe cei plecati sa se intoarca ACASA?Cei de acasa (EU SUNT)ar fi interesati sa "auda" pareri pro si contra despre ACASA din partea celor din U.S.

[Izadora]

Va multumesc pentru incurajari, si sper ca totul va fi bine.
Aveti dreptate, nu ar trebui sa-mi fac multe griji, deoarece indeplinesc toate conditiile.
Voi avea si bani in cont, chiar mai multe. Am 2 conturi in tara si una aici in Budapesta. Nu voi lasa prea multi bani in conturi, decat e necesar pentru o persoana.
In legatura cu varul meu, totul e O.K. din partea lui, pentru ca lucreaza la Ministerul Sanatatii. Deci nu o sa am probleme, numai sa ajunga la timp Aos-ul. Daca mi-l trimite prin fax, nu se ia in considerare, banuiesc.
Stiu ca nu va fi usor, dar sunt pregatita pentru orice.
Stiu ca nici nu se compara, dar si la Budapesta am venit singura, pentru prima data, pentru ca n-am mai fost, decat in excursii scurte, nu am rude,sunt aici de un an si jumatate si nu prea obisnuiesc sa vin acasa ( de altfel sunt clujeanca).
Am cam invatat sa am grija de mine si sa fiu ,,ratacita" prin lume, dar va multumesc pentru ca va ganditi la binele meu.
Si daca gandesc bine nu sunt legata de nimeni, asa ca daca nu voi vrea sa raman acolo, ma intorc oricand acasa.
Dar oricum voi incerca si voi face tot ce imi sta in puteri sa fie bine si sa am o viata asa cum imi doresc eu.
Sa auzim numai de bine, si bafta la toata lumea.

[Alex4you]

Originally Posted by Biro Stefan

Daca dupa trecerea anilor este tot mai grea, atunci de ce mai stati acolo, de ce nu veniti ACASA ?

pentru ca

Originally Posted by Mihaela G

...... iti spui ca greul face parte din viata

Greu e peste tot si daca ne tot gindim la ACASA atunci vedem asta exact cum arata acum x ani cind am plecat dar de atunci s-au schimbat multe si nimic nu mai e cum era ACASA din momentul plecarii asha ca pina la urma totul nu e decit amagire.
Ne plingem pentru ca astia sintem noi oamenii, nu cred ca exista cineva care sa zica ca nu mai poate de bine - fiecaruia ii lipseste ceva.
In orice caz ideea de intoarcere ACASA la mai totzi e legata de a intreprinde ceva la intoarcere si asta datorita experientzei acumulate aici si viziunii diferite asupra lucrurilor si intotdeuna se ia in calcul o portitza deschisa catre acasa astalalta.
Intoarcerea in RO in mod cert va fi privita defavorabil de catre cei care nu stiu cu ce se maninca America si automat te alegi cu eticheta "Loser". Vetzi zice "Dar ce conteaza ce zic ceilaltzi ?" si in mare parte avetzi dreptate numai ca de aici si pina la a ajunge in gura tirgului nu e decit un pas si asta dauneaza viitoarelor ginduri de intreprinzator ca sa nu mai vorbim de partea cealalta ca desi ai eticheta in frunte toata lumea asteapta la tine ca la pomul laudat ca "deh ai trait in America" - romanismul nostru de zi cu zi.

Cred totusi ca topica asta ar trebui mutata in alta parte ....

[Cami]

Alex, voi mai stati acolo pina : ve-ti fi in masura cu banii strinsi (si nu usor ) sa veniti sa investiti aici . Dar cea mai mare investitie va fi in schimbarea mentalitatii si pe aici pe la noi ! Azi am discutat cu cineva care a stat doar doi ani la voi si s-a intors . N-a mai rezistat ! Stii ce a spus ? ,,Din pacate cei care mai doresc sa se intoarca dupa impactul cu America nu stiu ca ACUM SI AICI numai este CUM AU LASAT ei cind au plecat "! Aflati ca: este mai greu , este ca inainte de 1989 (sursa= sondaj in presa ).Consolati-va (daca va tine de cald ) ca asa este peste tot in lume .Fiecare generatie a trebuit sacrificata pentu o cauza . Nici nu -mi vine sa cred ce citesc cum ca stramosi de-ai nostri au prins perioada cind LEUL=dolar = lira sterlina .Raportind la timpurile in care traim noi inclin sa cred ca se fabuleaza .

[Patydor]

mi-a fost greu primul an. mi-a fost mai putin greu in al 2-lea an desi aveam un job bun, dar cum a mai spus cineva mai sus iti trebuie timp sa inveti ce si cum si iti mai e si dor de acasa. In anul 3 mi-a fost usor si acum dupa partru ani nici nu-mi inchipui ca as putea trai in alta parte, si nici nu vreau. Nici in vizita in MD nu as merge desi am parinti si alte rude acolo. I belong here...e atat ce pot sa spun.

[Mihaela G.]

"Greul" despre care vorbeam eu se refera mai ales la dorul de oamenii dragi de acasa..... si cred ca pentru toti acest greu se simte, chiar daca incercam poate sa inhibam acest sentiment. De ce nu se intoarce lumea acasa? Ba se vor intoarce, toti viseaza la asta, insa acel moment e undeva departe pentru ca acum prioritar e sa cladesti un viitor cat de cat sigur pentru familia ta, toti stiu ca aici poti realiza in 10 ani cat poate acasa nu ai reusi intr-o viata.... Marea majoritate se gandeste sa ramana aici macar cat sa stranga 10 ani de munca, pentru a-si asigura o pensie decenta, mai sunt insa cei care au copii mici... ei vor fi nevoiti sa ramana pana isi vor vedea copiii mari, cu scolile terminate... Pana la urma, daca stai sa analizezi viata de aici comparativ cu cea de acasa, diferentele sunt cam aceleasi ca cele dintre traficul de aici si cel de acasa... totul are dimensiuni uriase, e mai intens, mai alert, iar satisfactiile (cel putin cele materiale) sunt de obicei pe masura ritmului vietii.