Cristiana & Paul - Interviu reusit 20.10.2010

[fafilica]

Buna ziua tuturor!

Numele meu este Cristiana si vreau sa va impartasesc si voua experienta interviului pentru ca si mie (respectiv noua, mie si sotului meu), ne-au fost de mare ajutor informatiile voastre.

Sotul meu este cel care a aplicat pentru DV si ne-am bucurat foarte mult cand am primit primul plic, mai ales ca a fost prima data cand am aplicat.

Dupa cel de-al doilea plic primit si dupa ce am tradus si legalizat toate actele asteptam cu nerabdare interviul.

O sa trec direct la partea cu interviul pentru ca stiu ca asta va intereseaza sa aflati.

Ieri, pe 20.10.2010, am ajuns la Ambasada la ora 8.00. Am fost noi si inca patru familii, dintre care doua familii din Chisinau (presupun), oricum vorbeau mai mult in ruseste.

Noi aveam toate actele necesare insa am stat putin cu inima stramsa pentru ca nu aveam foarte multi bani in cont, mai precis doar 2056 euro. Pe langa asta mai avem un Matiz din 2005 in stare buna si aveam si AOS din partea unui prieten care este in USA de 5 ani si la care vom sta.

Oricum, am fost chemati sa predam actele (scrisoarea invitatie interviu, certificatele de nastere, certificat casatorie, livret militar al sotului, cazierele, diplomele absolvire doar ale sotului, analizele medicale - toate in ordinea: original, copie, traducere legalizata). La sfarsit ni s-a cerut dovada suportului financiar: extras de cont cu cei 2056 euro, talonul masinii si scrisoarea AOS de la prietenul nostru din USA.

Sotul meu pregatise si o dovada de la Ministerul de Finante cum ca detine propria lui companie, insa ne-a spus doamna de la ghiseu ca nu ne foloseste. Deci, daca sunteti patroni nu se ia in considerare.
Plicul cu analize l-a desigilat si ne-a inmanat doar radiografiile spunandu-ne ca daca obtinem viza, va trebui sa le luam cu noi in USA.

Apoi ne-a rugat sa mergem sa achitam taxa de 819 $ la casierie si sa ii ducem chitanta. Total doua persoane 1638$.

A urmat partea cu amprentarea la ghiseul 8. Toate bune si frumoase pana mi-a venit mie randul. Nu mi se vad amprentele, tare, nu?
Whatever... m-a chemat de vreo 3 ori, m-am spalat pe maini, m-am sters cu servetele cu alcool, amsters ecranul acela cu toate solutiile, etc.... nu se vad!!!

Au lasat-o balta si ne-au chemat la interviu pe la 10:15. Am fost intampinati de o doamna foarte, foarte, draguta si la propriu si la figurat care a fost extraordinar de incantata cand a vazut ca vorbim amandoi engleza (inaintea noastra la interviu se prezentasera cele doua familii din Moldova - ambele familii primisera viza).

Ne-a dat mai intai sa semnam cate un formular, mai intai sotul meu (EL E CASTIGATORUL) si pe urma si eu.

Dupa ce am semnat eu am tras cu ochiul si doamna consul deja pusese stampila cu APPROVED, insa au urmat si cateva intrebari:
1. Ce vreti sa faceti cand ajungeti in USA?
2. Aveti pe cineva acolo?
3. De cat timp este prietenul vostru in USA?
4. Unde sta in USA?
5. A mai venit in tara de cand a plecat?
6. Aveti suficienti bani sa ajungeti in USA?

La toate intrebarile am fost 100% sinceri si tot timpul am zambit, oricum era imposibil sa te comporti altfel in conditiile in care ea era de nota 10.

A urmat raspunsul mult asteptat: YOUR VISA IS APPROVED!!!
A fost un moment de neuitat... dupa care ne-a rugat sa luam loc in sala si sa asteptam 30 min. ca sa ne dea plicurile si pasapoartele.

Nu are rost sa va spun ce am simtit pentru ca sunt convisa ca va dati seama...
Am asteptat si a venit si cu plicurile. Toate familiile prezente au primit viza ieri.
Din pacate noua nu ne-au dat plicurile pe loc pentru ca eu nu am amprente... Ne-au rugat sa revenim la ora 14:00.

Am revenit la orele 14:00 si m-au luat iar la amprentat si dai si incerca, si iar si iar...offf. Intr-un final dpa 30 min. de asteptare vine cu vestea buna: in sfarsit se pot vedea si au fost aprobate!!!

A venit si cu plicurile si pasapoartele si ne-a urat drum bun si sa ne ajute Dumnezeu.

Ce vreau sa subliniez este faptul ca daca esti sincer si gandesti pozitiv nu sunt probleme. Noi puteam foarte bine sa ne imprumutam de bani, sa avem un cont gras, insa noua tot nu ne folosea si cred ca sunt si ei constienti ca poti sa faci asta ca sa le iei ochii. Noi atat avem cu asta ne descurcam si, pana la urma, daca aveam atat de multi bani in cont pe cum se zice, nu cred ca am fi trait rau in Romania si atunci la ce sa mai plecam in alta parte, nu? E cat se poate de evident ca pleci din tara, de langa cei dragi sa o iei de la capat in alt loc, doar pentru ca nu e ok aici, nu pentru ca ti-e foarte bine.

Oricum, vroiam sa stiti si voi ca, cel putin d.p.d.v al contului noi am avut putini bani pentru doua persoane si totusi am castigat!

Asa a vrut Dumnezeu si sper sa va ajute si pe voi, toti care va doriti sa va schimbati viata si aveti curajul sa o luati de la capat la o asa distanta de casa.

Va salutam pe toti si va multumim tuturor pentru sfaturi si pentru informatiile voastre care ne-au fost de mare ajutor!

Daca mai vreti informatii suplimentare sau daca aveti intrebari legate de acte, de interviu sau, in general de experienta emigrarii in USA, va stam la dispozitie si asteptam mesajele voastre.

Va salutam si BAFTA! Cristiana si Paul